Lecții de gramatică

Pentru exact două persoane sau lucruri, araba folosește dualul. Se adaugă ـان (-ān) la singular; un ة final devine ت înainte de terminație, rezultând ـتان (-atān): - طالب → طالبان (doi studenți) - غرفة → غرفتان (două camere) Când substantivul este obiectul unui verb, urmează o prepoziție sau exprimă o durată (ساعتين, timp de două ore), terminația devine ـين (-ayn) / ـتين (-atayn): - اشتريت كتابين (am cumpărat două cărți) - تكلمت مع طالبتين (am vorbit cu două studente) Adjectivele și verbele care însoțesc substantivul sunt și ele la dual (كبيرتان, جديدين, يلعبان, تلعبان), la fel și demonstrativul din față: هذان / هاتان (aceștia doi). Articolul rămâne în față: الولدان (cei doi băieți).